Poveste
Constanţa Buzea
------------------------------

În cerul norilor de ceaţă
Am mâzgălit şi eu un nor,
Pe care l-a-nghiţit o raţă
Zburând către Ecuator.

Din ţara norilor mă-ntorc
De dragul vostru, puşlamale,
Călare pe un galben porc
Împodobit cu portocale.

Vin cu trăsura şi cu trenul
Pufnind în abur alb-lăptos,
Bagajul meu este refrenul
Acestui cântec somnoros.

Pe drum am luat un guturai
Şi-am strănutat până la stele,
Morişca morii de mălai
S-a rupt de suflul gurii mele.

Acolo-n ţara din înalt
Dacă te uiţi se vede bine
Un cal cu ochii de smarald
Şi-un cal cu ochii de rubine.

Trăsurile sunt răsturnate,
Pe drum potcoavele sunt roase
Corăbii naufragiate –
Genele voastre somnoroase.