Iar Tărcuş este de pluş Emilia Plugaru ------------------------------ Clonc, clonc, clonc, în jurul lor, Scurmă, caută mâncare. Puişorii păsat vor, Daţi păsat că-i jale mare! – Ia priviţi la puii mai, Zice cloşca şi se-nfoaie, Cât sunt ei de frumuşei, Hai fuguţa la gunoaie! Azorică, hop, îi vede, Mârâie şi le zâmbeşte. Cloşca de duşman îl crede, Se repede şi-l ciupeşte. – Nu lătra, câine ce eşti, Puii mei de aur sunt, Nici ţi-nchipui că găseşti Mai frumoşi pe-acest Pământ! – Cloşcă, potoleşte-ţi foiul, Mârâie Azor încet. Puii tăi sunt de tot soiul, Dar de aur? Nu te cred. Dacă-ai zice că-s de pluş, Asta aş mai crede-o eu, Căci de pluş e şi Tărcuş, Iar Tărcuş e puiul meu.