Mod
Ion Barbu
------------------------------

Te smulgi cu zugrăviții, scris în zid 
La gama turlelor acelor locuri, 
Întreci orașul pietrei, limpezit 
De roua harului arzând pe blocuri,

O ceasuri verticale, frunți târzii!
Cer simplu, timpul. Dimensiunea, două; 
Iar sufletul impur, în calorii,
Și ochiul, unghi și lumea-aceasta - nouă.

- Înaltă-n vânt te frângi, să mă aștern 
O, iarba mea din toate mai frumoasă.
Noroasă pata-aceasta de infern!
Dar ceasul - sus; trec valea răcoroasă.