Timbru
Ion Barbu
------------------------------

Cimpoiul veșted luncii, sau fluierul în drum 
Durerea divizată o sună-ncet, mai tare... 
Dar piatra-n rugăciune, a humei despuiare 
Și unda logodită sub cer, vor spune - cum?

Ar trebui un cântec încăpător, precum 
Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare;
Ori lauda grădinii de îngeri, când răsare
Din coasta bărbătească al Evei trunchi de fum.