Elegie
Mihai Eminescu
------------------------------

Dacă vreodată în lunga-ți cale 
Te-i simți, frate, nenorocit, 
Pieptul în chinuri, inima-n jale, 
Viața-ți de lacrimi o tristă vale, 
Ochii în plângeri de dor răpit; 
Când fără soarte, fără de nume, 
Te-i vede singur... disprețuit, 
Un singur suflet nu-i ave-n lume, 
Luptând cu-a vieții valuri în spume, 
Un suflet care te-ar fi iubit; 
Când fug amicii de lângă tine, 
Când plângi de soarta-ți trist părăsit, 
Gândește atuncea și tu la mine 
Nici eu în lume n-o duc mai bine, 
Și eu sunt, frate, nenorocit. 

----


(Dedicație 
Spre suvenire fratelui Gregoriu Dragosiu 
M. G. Eminescu 
din Ipotești)