Modul de a fi
Flavius
------------------------------

Doar noaptea cu picioarele-n pământ trece prin câmpie
ca o femeie cu glezne subţiri şi nervii întinşi,
întunericul nu spune nimic din tot ce ascunde,
iubirea născută din păcatul nerecunoscut
îşi lasă amprenta să cadă pe umerii luminii
ca norul gălbui apărut în faţa soarelui,

mişcarea umbrei sub tălpile de lut.

Un început cât un cânt de ciocârlie rămas în aer
aduce amiaza în ierburile aproape coapte
în care se odihneşte tăcerea.

Sper...

Ăsta e modul de a fi
ce se prinde ca visul de somn, altfel totul curge
printr-o împărăţie de culoare.

Tot ce iubesc acum oamenii nu ştiu.