Hotar de fum
MarianP
------------------------------

Hotar de fum

Mi-ai furat locul unu în ploaia de vise 
Crezând că nu doare prezisul sfârşit,
Şi-n atavicii stropi ai durerii proscrise 
Ai semnat falimentul cu un dor travestit. 

Am simţit cum lumina-ţi se-mbarcă empiric 
Pe o luntre cu umbre-n catargul famelic 
De noi ipostaze, şi-amalgamul idilic 
Te absoarbe-n hăţiş, cu surâsul angelic. 

Bei cafeau sub punte, are zaţul caduc.
De prin ceşti eşuate, cu o singură toartă 
Se-nfiripă ciopor de fantasme ce-aduc 
Pendulări pe tăişuri împlântate în soartă.

Ispitit de confuzii, fără leac de nesomn 
Tu de-ai fi general, ţi-aş fi fost majordom, 
Cu ucaz de uitare mi-ai dat ordine-n somn 
Şi-ai săpat alte puţuri desecând un alt om. 

Un melanj în doi peri la hotarul de fum,
Ieri aveam braţ de flori şi dantele de nori 
Astăzi doare mirosul de crini.Şi-n parfum,
De poteci rătăcite piere zbor de cocori. 

Din strânsoare de voci ce se plimbă pe jar 
Las chemări dar n-auzi, cuirase de şoapte 
Se lovesc de ambiguu, în nimic tu ai har 
Şi-n scaieţii dilemei luminând altă noapte. 

Sicomorii au ramuri în două tavane 
Eu mă urc ca şerpaşii către ţărmul sperat,
Tu-mi coborî din sinapse cimentând cu betoane 
Un vulcan noroios pe-un meleag depărtat. 

Dar… mă ghemui în vânt şi cu ochii spre ieri 
Mă predau, un ostatic în gulag de-ntrebări 
Tu răspunzi colmatând autiste tăceri 
Nu mai ştii…să mai stai? sau să-ncerci alte zări?

Marian Puscasiu
Iulie 2015