Am pus o lăbuţă-n brad...
Pavalachepaul
------------------------------

Am pus o lăbuţă-n brad
Şi mi-e frică să nu cad
Sunt motan, sunt o pisică
De-'nălţime-mi este frică.

Miauuu – în brad când m-am suit
Înapoi nu am privit...
Unde este mami meu
Să mă scape de la greu?

Mami tău este în casă
Şi de tine nu îi pasă...
Toată noaptea o să-'ngheţi
Şi minte să te înveţi.

Ba nu... vine mami meu
Căci, mă rog la Dumnezeu-
Şi m-aude... sunt în brad
Şi mi-e frică să nu cad!

Mami tău a adormit
Şi la tine n-a venit...
Ha-ha-ha... ce bine-mi pare-
Sunt motanul... cel mai mare!

Eşti motanul cel mai mic
Te privesc... te văd pitic!
Mami, mami... a ieşit
Ţi-am spus eu că... auzit?

Mami tău este un om
Şi nu se suie în pom...
Ha-ha-ha... ce bine-mi pare
Sunt motanul... mic sau... mare?

Mami meu se suie-n brad
Mi-este frică - mami... cad:
Mi-am dat drumul şi... m-a prins
M-a salvat deci... ce ţi-am zis?

Trebuia să nu cobori
Pentru că, pute-ai să mori.
Am fugit... mă dus acasă
Şi de tine... nici că-mi pasă!

Mami, mami, alergat
Şi în brad m-am cocoţat-
Vezi... motanul fumuriu...
Mă aleargă... e diliu!
***
Poveste-ai adevărată
Şi pisica alergată...
Este-al meu... motan frumos
Şi de alţi motani... fricos?

Este tânăr şi prostuţ
Şi când zice lumea... "ptrruţ"-
Se ascunde... fuge tare
Căci, mi-l bate şi... mă doare!

Lume, lume, nu-l băteţi
Când pe-afară îl vedeţi-
Este suflet de pisică
Iar eu sunt... al lui mămică.

Iar motanul fumuriu
E nebun de când îl ştiu-
Este cel ce m-a muşcat
Ampicilină... am luat?

Pe atunci... prin primăvară
Mi-am dat motanul afară-
Fumuriul... a venit
Şi la mine... repezit?

M-a muşcat de mână tare
Şi negru de supărare
Am fugit... l-am alergat
Gata-gata... să îl bat?

Mi-a-'nfipt colţii şi-am zăcut
De ce m-a muşcat... văzut-
Pe Tomiţă că-l iubesc
Şi pe el că... îl gonesc?

Lume, lume, nu-i goniţi
Ci, pisicile iubiţi-
Sunt suflete ce trăiesc
Şi pe oameni îi iubesc.

Mulţumesc.