Despre virginǎ
Samoila
------------------------------

Virgina, ascunsǎ-n sine,
Vindecǎ un trist
Destin,
Otrǎvind o aşteptare
Cuibǎritǎ-ntr-un
Suspin.
Tinereţea ei jertfitǎ
Pe altarul
Curǎţiei,
N-o s-atingǎ niciodatǎ
Sublimul
Împǎrǎţiei.
Lucru-i cânt-o melodie
Ornatǎ cu zâmbet
Roşu
În privirile virginei
Ce preferǎ-n mânǎ
Coşu,
Coş cu fructe preţioase
Din pomii ce stau
Ca moşii
Care-şi plâng florile dalbe
Transformate-n mere
Roşii.
Cine poate sǎ-i ofere
Imperfecţiunea
Evei,
Ca, privind printre dorinţe
Dincolo de frica
Grevei,
Sǎ-şi astâmpere-ameţeala
Proaspǎtǎ,
Nedesluşitǎ
Şi mǎcar de data asta
Sǎ rǎspundǎ
La ispitǎ,
Trecându-ne în tǎcere,
Cu ademenirea
Ei,
Într-un dor ce-nvredniceşte
Pogorâri fǎrǎ
Temei.