Despre clipǎ
Samoila
------------------------------

Agǎţat de Eu vǎd timpul concentrat într-o secundǎ
Şi mǎ-ntreb dacǎ e greu sǎ fii ochi în cerc de undǎ,
Sǎ am margini ridicate, oprind clipa sǎ disparǎ,
Fǎrǎ ca sǎ bag de seamǎ cǎ m-a folosit drept scarǎ.

Dacǎ mi-aş putea închide ţinerea de minte-n clipǎ,
Începutul şi sfârşitul, ca pe-o zbatere de-aripǎ,
Le-aş trǎi fǎrǎ regretul amintirilor avute
Sau a ce-ar fi fost sǎ fie şi în alte clipe mute.

Sentimentele închise în monadele din clipǎ
Nu vor dezvolta doar ţinte pe care le-atingi în pripǎ,
Ci şi piedici succesive vieţuirii absolute
Înecatǎ-n conţinuturi cu memorii decǎzute.