Răgaz superflu
Amfiyon
------------------------------

De o mie de ani aștept,
De o mie de ani fug de mine,
De o mie de ani îmi iau zborul spre stele.
De o mie de ani îmi port orizontul
În transhumanța vieților trăite
Într-o lungă sinucidere colectivă.

De o mie de ani spionez
Umbra hazardului sperând
Că nu se va descompune fluid,
Ca întotdeauna când mă apropii.

O nespusă tandrețe râvnita
Alunecă în dreptul privirii și numai.
E greu de sfasaiat pânza uitării
Ce-o țese în jurul meu inocența.