nu ai nevoie de nimic eşti deja totul
Paparuz
------------------------------

sunt un zombi draga mea
trăiesc  o moarte necunoscută sub jurământ divin
pe plaja minţii mele
un milion opt sute două zeci şi unu
un milion opt sute două zeci şi doi
un milion opt sute... 
un milion...
un...
iar am uitat câţi neuroni kamikaze s-au dus
e molimă 
să nu te superi iar că îţi scriu pe fugă
e furtună în largul regretelor
şi un cutremur de 8 mi-a crăpat epifiza tocmai la tine
se anunţă  şi un tsunami 
botezat alzheimer de un mucalit care te-a iubit înaintea mea
uite vine primul val
al doilea
al treilea
cred că voi începe altă numărătoare de întuneric
pe degete pe lacrimi
unu
patru
zece
ieri  am îngropat mai mult de jumătate din trecut
fără parastase
nu mai e în trend prin acest univers invers

tu cum ai ajuns în paradis
iartă-mă dacă voi încheia
nu mai văd  decât ascuţişul de coasă
vine iubito marele val

să  îmi scrii
găseşti tu o adresă