Zvon de primăvară...
Ddumitrica
------------------------------

Iau tăcerea-n coarne cerbii
Prin a codrului cetate
Şi dă colţul sfânt al ierbii
Iar pe şesurile toate...
Basm divin este câmpia
Sub roirile de fluturi
Şi suspină veşnicia
De sub tainice-nceputuri...
Raiul e pe deal şi văi,
Cad zăvoarele tăcerii
Şi părelnic ochii tăi
Mă privesc din colţul zării...
Florile ţes iarăşi iia
Pe veşmântul sfintei lunci,
Iar caut copilăria
Dar ce mult trecu de-atunci...
...A apus pe veci o lume
Cu al său basm, al nălucirii,
Prins în amintiri postume
Din edenul amintirii...