Toate-s aici
Stefan Doroftei Doimaneanu
------------------------------

Prin sita de slove, cuvântul se cerne,
Trecutul se târâie prin vechi uscăciuni,
Condeiul suspină, la trudă se-aşterne,
Pe pergamente de valuri, scriu rugăciuni.

Doar luna, opaiţul grădinii de astre
Mai pâlpâie raze, vădit somnoroase,
Pe drumuri de ape, fantome albastre
Se zbenguie-n valuri, dansând graţioase.

Verbul latră timid la la gândul sălbatic,
Poveşti de iubire, mi-au scris cute pe faţă,
Muza îmi redă epitetul romantic,
Zarea, pe divinul din ochi se răsfaţă.

Silabele de vis se leagă-n cuvinte,
Din gânduri răscoapte cad frunze suave,
Noaptea-mi descântă amintiri prăfuite
Alungând pe cele devenite epave.

Toate sunt aici şi iubirea şi dorul,
Şi lacrima plânsâ şi surâsul pustiu,
Privirea de gală şi ura şi-amorul,
Deznădejdea tristeţei în râsul hazliu.

Toate-s aici şi-s aţipite-n cerneală,
Reizvorând prin pana vrăjită de gând,
Poemul sunt Eu şi-n curaj şi-n sfială
De Euterpe atins, spre voi emigrând.