Mă doare...
I.Oanna Matei
------------------------------

Mă doare să spun că totul e bine şi nimic nu mai contează
Mă doare să ştiu că trebuie să dorm mereu cât eu sunt trează
Mă doare să visez atât de mult într-o lume prea reală
Unde iubirea stă ghemuită într-un colţ sperând că nu va mai fi doar o chestie banală.

Privesc pe geamul trist, e sătul de bătăile naturii creatoare
Cerul şi el frânt de greutatea lacrimilor reci şi orbitoare
Frunzele adormite încearcă să trezească arborii la viaţă
Dar adierea vântului între vis şi realitate le agaţă.
Un cântec de leagăn prin mişcarea lor ne învaţă
Un cântec de leagăn ce ne scoate la suprafaţă.

Mă doare să văd atâtea chipuri schimbătoare
De priviri, zâmbete şi lacrimi otrăvitoare
Mă doare să ştiu că vreau să trăiesc într-o lume bântuită
De falsitate, răutate şi din duşmănie construită.