Trece-ma valea
STOMFF ANDREI AUREL
------------------------------

Rând pe rând,
Cărţile fug,
Arse pe rug.
Gânduri scântei,
Iambi şi trohei
Cad în noroi.
Oamenii goi,
Plini de nevoi,
Plâng la altare.
Din lumânare
Curge doar ură,
Fără măsură!
Arde asfaltul.
Eu sunt un altul,
Nu mă mai ştiu.
Suflet pustiu
Unde mi-e ţara?
Unde e sara,
Bucium pe deal?
Turmele-l urc?
Viaţa-mi aburc
Ca pe-o desagă
Amară-dragă.
Spatele doare
Prins în tăişul
De duşmănie.
Cine mai ştie
Cine ţi-e frate,
Cine ţi-e văr?
Tragem de păr
Feţe din carte,
Pixeli murdari.
Nu miliardari
Rup România
Ci doar mânia
Celor ce-şi fură
Limba din gură
Şi-o duc la piaţă.
Dă-ne povaţă
Tată ceresc
Să ne-mpăcăm!
Oricât urlăm
Lângă palate,
Nu e dreptate
Ci doar orgolii.
Strâmbe fotolii
Poartă şezuturi
Care gândesc.
Totu-i dantesc,
Cărţile ard,
Moare istoria,
Ne fug străbunii!
Gloria trecută
E descusută
De pe drapel.
Suntem o turmă
Dusă din urmă,
Noi n-avem ţel.
Lumea-I la fel
Şi fără noi 
Si fără ei.
Săbii idei nu mânuim
Ci ne sfârşim
Prinşi într-o plasă,
Din sfoară groasă,
Negru năvod.
Gânduri mă rod
Ca nişte viermi
Mult prea grăbiţi.
Hoarde de biţi
Fură lumina.
Nu-mi pot lua vina
Să stau o viaţă
Pe canapea.
Oricât de grea,
Dă-mi Doamne Calea,
Trece-mă valea!