Frânta aşteptare
Stefan Doroftei Doimaneanu
------------------------------

Răscolit de fiorul din ochii-ţi sălbatici
Şi de şoapte impregnate pe liniştea mea,
Pe gându-mi ameţit de pitici enigmatici,
S-a plimbat aşteptarea precum fulgii de nea.

Prin gânduri, prin sensuri, te găseam pretutindeni,
în visuri te plimbai prin grădina  divină,
M-ai legat de iubire în noaptea de-armindeni, 
Primăveri au zburat, ca pe flori, o albină.

În speranţe mi-am legat mari buchete de vis
Jurămintele s-au scurs ca un mitic potop,
Am rupt raze de lună şi cu ele ţi-am scris
Poezie pe valuri şi un nou horoscop.

Aşteptarea s-a frânt azi în zorii de ziuă,
Printre undele moi, părăsite de vlagă,
Încetând să disper bătând  apa în piuă,
Ţi-am promis răsărit pentru-o viaţă întreagă.

M-ai mixat cu priviri din lumini evadate
Lăcrimând ploi de dor pe nisipul de toamnă,
Iar din sufletul tău, unde-au stat ferecate,
Mi-au şoptit că doreşti să devi a mea doamnă