Întâlnire cu un lup singuratic
Camelia Florescu
------------------------------

Privesc 
amiaza cuvintelor,
curcubeul amețit 
de așteptare și 
oceanele stinghere
din bobul de rouă
nenuntit încă în 
pâinea mirării mele.

Rămân goale
în urma noastră 
peșterile desenate 
la intersecțiile memoriei
și sub zăpada 
ce ni se dăruiește,
colecția mea 
de cărămizi și pași pierduți
rămâne desperecheată și ea

În visul verde al ierbii
tremură spaimele  
că iar voi scăpa cerul din mâini
și înlăuntrul cărnii mele
se scurg toate râurile
de lumină pe care le-am păstrat
și năvoadele toate 
au ochiuri tot mai rare.
Zidurile cad pe rând 
decojind clipele,  
sălbăticia și respirațiile 
tuturor femeilor adunate 
în mine . 
Câte dintre noi
s-au întâlnit cu tine 
câte ți-au recitat din sângele lor 
Lup singuratic ?

05.noiembrie 2017