Cand luna
NathalieFree
------------------------------

Petale cad peste albastrul unui cer al neimplinirii                                                           
Uitat adanc in pleopele inchise peste veac                                                                      
Ce poate un biet inger sa-i ceara nemuririi  
Cand buzele ingemanate cu soarele, ii tac.

Cand luna cea greoaie se apleaca peste valuri
Cu razele-i avide de suflet si de spleen
Toti zeii de cuvinte incremeniti in aur
Renasc peste pamantul impodobit cu spini.

Vapaia unui suflet isi arde visatorul
Secand margeanul apei,umpland clipa de dor
Iar orele salbatic isi torc gemand fuiorul
Rotind peste adancuri un nufar calator.