Sunt pieton
Ștefan Doroftei Doimneanu
------------------------------

Sunt pieton pe strada bătrâneţii
Păşesc tăcut prin ploaie şi furtună,
Mă doare talpa timpului şi-a vieţii
Pe cerul meu, alţi nori de lut se-adună.

M-am furişat în roua dintre astre
Şi picur scânteieri din amăgire,
Zbor în eter spre stelele sihastre
Să-mi regăsesc noi paşi în pribegire.

De-abia mai pot călca pe aşteptare
La uşi zidite sun cu stăruinţă,
Sunt prins total în veşnica chemare
Din dorul ce mă arde în căinţă.

Mi-a ruginit şi iarba de pe lună
Cuvântul nu-mi mai ştie să cuvânte,
Prin gând strivit îmi fulgeră şi tună
Luceferii uitat-au toţi să-mi cânte.

Sunt pieton încarcerat în spaimă
Resimt eşecul viselor ucise,
Degeaba azi primesc lauri şi faimă
În suflet mi-au crescut ţepi pe narcise.

23.08.2019