Picături de toamnă
Stefania Petrov
------------------------------

Picături din pomul vieții  
Se transformă iar în brumă,  
Vălătucii albi ai ceții,  
Pașii toamnei ni-i îndrumă.  

Amurgul se pierde-n noapte  
Printr- ale lunii mărgele,  
Cu parfum de gutui coapte  
Înșirăm vise pe stele.  

Verdele încet se stinge  
Și-n rugină se preface,  
Strugurii mustind a sânge,  
Pun licori în poloboace.  

Ploi de lacrimi dulci-amare,  
Din norii de plumb se cern,  
Pe cer, cârduri de cocoare  
Zboară spre drumul etern.  

Cohorta de frunze moarte  
La nostalgie condamnă  
Și-n caierul vieții noastre  
Veșnicim încă o toamnă.