180.Bătrînă toammă
Radu Dan Alexandru
------------------------------

BĂTRÎNĂ TOAMNĂ 

Chipul ți-l văd un pic cam veșted,
Și simt cum te apăsa fiecare luft
Și fiecare rărunchi ți-e răscopt,
Să te ajut nu e  deloc  un moft

Să îți fiu ochii să poți să treci,
Să nu mă  bați prin bastoane reci,
Că eu sunt vîntul cel ce te alină,
Cînd vara se retrage în a sa surdină.

Ți-am fost alături,bătrînă toamnă, știi,
Tocmai  de cînd eram un  pui de copil,
Și natura cu un joc de vînt o dezveleam,
Iar soarele adia cu ochii firavi în orice geam.  

Tu,nu  mai vrei să mai apari cu reci umbriri nicicînd,
Te-ai retras în vîrf de munte  pe acest  pămînt,
Ca un ascet în solitudine stai și nu mai cobori,
Pe al dealurilor coame  ori la cîmpii în al poalelor  pridvor.

DREPTURILE REZERVATE AUTORULUI.

''GÎNDURI TOMNATICE''

17.10.2020.

Radu Dan Alexandru''Alias''-MISTERUL POEZIEI