O dată-n viață ( poate simți) Lucian-Horațiu Hînsa ------------------------------ O dată-n viață poate simți Că inima ta bate Oh fugi de-aici, singurătate, Și du-mă pe țărmuri fierbinți ! O dată-n viață descifrezi A vieții tale hartă Oh, suflet din văzduh înalt, eu realizez Ce înseamnă a ta artă. O dată-n viață fericit Precum soare ce se joacă Și cu noapte se împacă, Sărut de foc în asfințit... Oh, vai ! Sufletul mi-am liniștit. Oh, vai ! Frigul tot s-a risipit. Și mi-e drag de ce-am trăit, Că-i balsam de voie bună Că-i blestem de grea furtună, Pacea-n gânduri mi-am găsit. Căci eu am un talisman Călăuză-n întuneric, Și orice-i negru e himeric Și orice-i vis e un ocean. Un ocean de roze-n vânt Tremurând cu-al lor veșmânt, Lung prilej să simt căldura Purității pe pământ. Îmbătat de lungi coloane Înflorite peste nori, Preschimbat stau astăzi verde, Înverzit de-a tale flori. Cumva simt deja, știi bine Că sufletu-mi legat de tine Și acesta, ca o roză în văzduhul blând de necuprins Va arde roșu ca amorul ce-a noastră șoaptă l-a aprins.