Înger în patru colţuri, o stea cu barbă lungă, Cine-a ştiut vreodată că tot ce eu iubeam E-un dramaturg puternic, dar fără bani în pungă, Un paralelogram? E-un om a cărui visuri la bere tot ţintează, Ce se consumă-n asuri şi joacă la hazard, Un om, dorinţa cărui e pe biliard să şază, Să doarmă pe biliard. Adeseori în noapte văd umbra lui fatală, În mână cu o halbă, în gură c-un cârnat, În buzunări cu chifle şi subsuori o oală Şi râde… până-i beat. Visarea sa un şniţel, gândirea sa o bere, Să bea etern, acesta e visul său ciudat – Şi-odată auzi-vom că-n cruda sa durere În bere s-a-necat.
