LÂNGĂ LACUL... Acolo, lângă lacul ce-n noapte străluceşte Ne-om întâlni iubito, va fi un început, Îmi vei zâmbi şăgalnic când luna se iveşte Şi te-oi cuprinde-n braţe cu gând să te sărut Acolo, lângă lacul ce-n noapte străluceşte. Vom fi atât de singuri şi-atât de fericiţi Printr-ale noastre vise pe boltă desenate Vom căuta luceferi de nimeni bănuiţi Şi în atâtea clipe iubirii închinate Vom fi atât de singuri şi-atât de fericiţi! Vom asculta pădurea ce tainic ne şopteşte Despre iubirea noastră cea fără de sfârşit, Şi-om caută izvorul ce dulce şopoteşte, Iar când pe lume totul va pare adormit, Vom asculta pădurea ce tainic ne şopteşte. Ne vom trânti în iarbă flămânzi şi obosiţi, Tu-ţi vei culca obrazul pe braţul meu întins Şi-om sta acolo singuri, de dor înlănţuiţi În clipele furate din timpul necuprins, Ne vom trânti în iarbă, flămânzi şi obosiţi. Acolo, lângă lacul ce-n noapte străluceşte, Vom fi atât de singuri şi-atât de fericiţi! Vom asculta pădurea ce-n taină ne şopteşte, Ne vom trânti în iarbă flămânzi şi obosiţi, Acolo, lângă lacul ce noaptea străluceşte!
sâmbătă, 31 mai 2025