O trup svâcnind în ştreang, străpuns de gloanţe Pe care preoţi slujba n-au citit. Pe-aici s-au stins muceniceşti speranţe Ce n-au ajuns cu ruga la sfârşit... Ci, "tatăl nostru care eşti în ceruri"... Pădure, tu la capul lor le-ai spus Când ramul tău ţi-l sugrumară geruri Cu chiciura zăpezilor de sus. Pe-aicea ieri se stinse floarea ţării Şi astăzi trup din trupul ţării creşti Cu veşnică speranţa primăverii, Pădure, tu, din satul Tâncăbeşti Pe-aicea cot la cot legaţi cu funii Urcară Crişti pe Dealul Căpăţânii!
sâmbătă, 31 mai 2025