miercuri, 18 martie 2020 Acasă Dragi copii! Nici bine nu m-am despărțit de școală și brusc mi s-a făcut un dor nebun de voi, de neliniștea voastră zgomotoasă, de surâsul vostru agresiv și de tăcerile voastre cu o mie și una de subînțelesuri! Și începe să mă colinde nu un dor abstract, ci unul foarte, foarte concret, având, bineînțeles toate numele voastre: Iuliana Naomi Daria Alexandru Beniamin Iosif Emanuel Daniel Ligia-Naomi Betuela Magda Noielia Andreea Lorena Onisim Abel-Elisei Luisa Delia Alexandru Larisa Ema Ruben Ruben-Emanuel Teofil Mario Ruben- Edy Debora Iulian Emanuel Diana Sabin Loredana Andrei Claudiu Amalia Filip .......................................................... Citez din memorie: ” Pentru mine, Mama este cea mai minunată ființă. Ea mă iubește și eu la fel. În fiecare seară, când ajung de la școală, îmi pregătește prăjituri. Nimic n-aș schimba din asta! ” Nici eu, fostul vostru profesor de română, nu aș schimba nimic. Absolut nimic. Costel Zăgan ” Costel Zăgan, Scrisorile unui profesor de română distrat