- Nici nu mai dorm, de sărbători nu-mi pasă, Vin și se duc de parcă n-ar fi fost, E iarna lungă și năbădăioasă, Dar nici zăpada n-are niciun rost Că focu-n șemineu plânge-ntr-o doară, Ar vrea să-ți vadă trupul pe sofa Și sânul mic cu forme dulci de pară, Cu sfârcul ca o boabă de cafea. Eu i-am trimis lui Moș Crăciun scrisoare, Am fost cuminte, poezii mai știu, Și va afla că nu mai am răbdare, Pân’ te găsesc sub brad, am să-i mai scriu. - Sunt drumurile albe,-nzăpezite, Poştaşul nu ajunge-n nord, dar vezi, Un armăsar pe șeile-aurite Poartă dorinţa ta peste zăpezi. Ajunge să-ţi doreşti şi depărtarea Ce stă-ntre noi, de-ajuns, se va-ngusta, Pe stele voi păşi şi înserarea Mă va găsi sub brad, în casa ta. În sobă focul să-l hrăneşti cu vise Să-mi fie cald şi-n braţe să mă iei, Nămeţii pân’ la cer, poteci închise, Iar noi pierduţi prin albe epopei. Ioan Grigoraș & Liliana Trif