jumătatea oranj a inimii tale se asortează perfect cu ciorapii negri de mătase ai visului meu te simt alunecând cu palma gândului pe poezia gleznei îmi cuprinzi genunchii în căușul unui sărut lung cât primăvara boreală a poveștii noastre secundele pulsează a eternitate sub talpa piciorului stâng aluna sânilor se rotunjeşte obraznică prin satenul cămăşii încercând să-i spargă pudoarea nu-mi vorbi despre regrete septembrie stă cu urechea lipită de geam să-ți audă urletul lupul meu singuratic *** privește femeie cum lunecă șarpele sub pielea parfumată dintre două fantezii mă înnebunesc sânii tăi rotunzi tari ca fructele păcatului care m-au alungat din rai nu regret edenul tu ești paradisul regăsit aș păcătui în fiecare clipă să-mi fii veșnic pedeapsă cât de roșii sunt astăzi poamele răpciune te-mbie s-accepți fructul oprit să-i cânți lunii ca un lup singuratic curtat de păcatul primordial pentru tine m-aș transforma în om trădându-mi nemurirea liliana trif & ioan grigoraș