Cărări prin destin

CĂRĂRI PRIN DESTIN  
(sonet familiei)  

În cartea sufletului meu deschisă  
La pagina sorții predestinate  
Familiei de care-am avut parte,  
Privesc viața-mi din papirus transcrisă.  

Mă viscolesc dramele succedate  
În copilăria ce mi-a fost ninsă  
Încă din zori, mereu să fiu respinsă  
La școala năzuințelor înalte.  

Am plâns de râvna părinților uniți  
Cu jurămintele de familie,  
Când ai mei s-au stins de soartă risipiți.  

Cât am suferit, doar Dumnezeu știe,  
Că în destin de necazuri bântuit  
Nu putea intra nicio bucurie.  

15 mai – Ziua Internațională a Familiei  

Maria Filipoiu  / UZPR - Filiala București