Doamne numai atât poți Rugăciunea mea-i fără de sfârșit Dragostea mea nu are margini nici în cer nici pe pă mânt Tot ce am îți aparține inclusiv viața și moartea mea Tăcerea îmi ghi cește fiecare gând Sufletul meu e o carte deschisă de îngeri Abia mai res pir printre cezeisme și inventeme Frații mei poeții de pretutindeni cad din extaz în extaz Nu mai am loc unde să pun și eu un amărât semn de întrebare Sunt înconjurat de zâmbete și dragoste Poezia mi-a ocupat inima în speranța unui selfi cu moartea Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II
sâmbătă, 31 mai 2025