De vei pleca,-mi vei fi mănunchi de vise Şi-am să te-aştept cu braţele deschise. Oriunde-ai fi, mă voi gândi la tine, Dragostea ta în inimă-o voi ţine. Şi, liniştit, am să-ţi duc tainic dorul, Căci eu voi şti că veşnic ni-i amorul, Că tu-mi vei fi aproape-oriunde-n lume, Chiar despărţiţi de-om fi de-a’ mării spume... Iar cât vei fi plecată peste ape, Eu nu voi lăsa timpul ca să sape Prăpastie între sufletele noastre Atât de-aproape-n depărtări albastre. Când vei veni-napoi, sărutul dulce Al revederii iar ne va aduce Pe unu-n ale celuilalt hotare, Căci dragostea va fi la fel de mare.