Hai! Adu-mi dragostea ta săracă... Acolo unde nu m-ai sărutat prima dată, Sub clar de lună, când rănile mă dor, Când toate stelele de pe cerul gol sub piele-mi mor. Adu-mi visele toate pe care mi le-ai furat! Când cu lacrimile împachetate-n diamante ai plecat, Când am scos sufletul din tine şi te-ai transformat În aripa unui înger cu ochiul curat. Dacă te chem să nu mai apari niciodată! Mi-aş vedea sărutul căzut pe a ta dragoste săracă, Iar soarele ar apune şi demoni ar zbura în cercuri Şi viscol s-ar porni peste noi cei goi şi plini de nimicuri...