Odiseea Mesianică ( IV ) Evocare Biblică Partea IV -a Păstorii Dar îngerul le-a zis: ,, Nu va temeţi, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bu- curie pentru tot norodul; astăzi în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, ca- re este Hristos, Domnul”, Luc. 2, 10 – 11. ....................................... Şi-a fost atunci’n-acel ţinut Nişte păstori în câmp afară, Şi straja ei, când a-nceput Ceva straniu, s-a petrecut, O veste din cer, toţi aflară. Un înger sfânt s-a înfăţişat Şi-n slava sfântă a strălucit, Şi ei cu toţi, s-a-nfricoşat - 'N-acel moment neaşteptat De-acea mărire, ce-a uimit. Dar îngerul din cer le-a zis: ,, Nu vă temeţi! Să se ştie! Căci v-aduc precum e scris În Scripturi de mult prezis, O veste scumpă-n bucurie.” ,, Să afle astăzi tot norodul Cum că-n cetatea lui David, S-a născut, Hristos Domnul, Cel...ce va mântui... omul, Şi-acum mintea vă deschid.” ,, Iată semnul, de-a-L afla Un Prunc în scutece-nfăşat, Ce-L veţi găsi, cu mama Sa Ce stă veghind, alăturea - Cum pus în iesle stă culcat.” Cum că părinţii-s bucuroşi Vâzând prin El Izbăvitorul, Făgăduit din moşi strămoşi La cei sinceri şi credincioşi, Al lumii-ntregi, Mântuitorul. Atunci de-o dată împreună Cu îngerul sfânt ce-a venit, A da crezare veste-i bună După-a păcatului furtună - Mulţimi de îngeri s-au unit. Era astfel, în număr mare, Un cor de îngeri lăudând, Şi cântul lor suna mai tare În prea frumoasa arătare Ecoul răspundea, zicând: ,, Slăvit, să fie Dumnezeu, Pe veci, în ’naltul cerului, Şi pace pe pământ, mereu Sub semnul de curcubeu Între oameni, plăcuţi Lui!” Era din lauda prea sfântă Cea mai frumoasă melodie, Pe care soli cereşti o cântă Şi inimi omeneşti le-ncântă Spre pace lumii-n armonie. Era o copie din repertoriul Ansamblului din cerul sfânt, Ce-a fost trăită prin fiorul A celui ce-a fost muritorul, Nemaivăzut de pe pământ. Grupaţi în slava strălucită Ce au putut să o privească, Cu-a lor lucrare-ndeplinită Spre patria lor mult iubită - Au apucat calea cerească. Şi după ce îngerii-au plecat Să se-ntoarcă-n ceruri sus; Şi când astfel s-au depărtat Păstorii atunci au cuvântat: ,, Să vedem, ce ni s-a spus!” ,, Să mergem, la Betleem! De-acum e locul cunoscut, Şi ca noi totul să-nţelegem Să căutăm, ca să-L vedem Pe Pruncul, care-i născut!” Astfel s-au dus cu bucuria De-a-L căuta, şi L-au aflat, Vegheat de Iosif şi Maria, Pe cel numit de-acum Mesia În iesle, în scutece înfăşat. Şi mulţumiţi, că L-au văzut, Cu amănunt le-au povestit Făcându-le-astfel cunoscut Părinţilor... tot ce-au ştiut, Ce Domnul le-a descoperit. Ei s-au uimit, când auzeau De cele ce ziceau păstorii, Însă în inimă-şi strângeau, Mulţimi de vorbe ce aflau - Şi satisfacţia, dar şi fiorii. După un timp ei au plecat Slăvind şi lăudând întruna, Pe Dumnezeul neschimbat Ce grija vieţii, le-a purtat C-Acelaş este, totdeauna. Căci tot ce lor li s-a vestit De către îngerul strălucitor, Întocmai, s-au şi-adeverit În staulul vechi ce-au privit Căci au văzut cu ochii lor. Ei au fost cei, ce au vestit Că s-a născut Pruncul Isus, Şi pe-oriunde-au călătorit Au dus cu ei faptu-mplinit, Minunea peste tot au spus. Cum s-a născut un copilaş Nu în castele, nici palate, Ci într-un staul, ca locaş, Făcându-l, un sfânt sălaş De găzduire peste noapte. Şi cum atunci s-au împlinit Mariei ceasul ca să nască, În Staulul, ce-au poposit Cum de profeţi s-a vestit Pruncul avea să cunoască. Şi cum pe întâiul ei născut În scutece-albe L-a-nfăşat; Şi pat din ierburi I-au făcut Ca cel mai frumos aşternut Şi-n ieslea caldă L-a culcat. Cum vitele cu-a lor suflare Căldură în Staul au produs, În noaptea cea de cercare Sub a părinţilor îngrijorare Din viaţa,... Pruncului Isus. Şi vestea s-a tot răspândit Şi a cuprins întreg norodul, Cum Dumnezeu s-a îngrijit Planul sfânt de-a fi-mplinit Trimiţând, pe Isus Domnul. Pruncul, e-acel Mântuitor Promis cândva în Paradis, Nădejdea întregului popor Trimis... spre-ai fi Salvator În profeţii precum e scris! Sămânţa ce lupta va duce Cu Lucifer,... cel travestit În şarpele, ce sus la cruce Prin susurul cel lin şi dulce Capul său, -i va fi zdrobit... Şi-astfel, va fi Izbăvitorul Al multora din închisoare, Ce-n luptă cu nimicitorul - În veci de veci Mântuitorul Va birui, prin braţu-I tare! 'Şi va-ntemeia o Împărăţie Ce nu va mai avea sfârşit, Cu-a ei frumoasă veşnicie În cea mai scumpă armonie Pe-aripi de îngeri, de dorit. Aşa, se răspândea mereu În toată ţara-n lung şi-n lat, Minunea... dela Dumnezeu Din om în om în lanţ mereu Ce-n Betleem s-a întâmplat. Flavius Laurian Duverna Va urma, partea a V -a
sâmbătă, 31 mai 2025