Pădure să mă îmbrac Ştiu, mă chemi sub zări rubine Eu să vin în liliac Şi mi-e drag şi mi-e ruşine... N-am pădure să mă îmbrac! Cu mâini albe ca de ceară Pui lumina pe un ghem Şi ca lumânare-n seară Mă aprinzi în untdelemn! Din câmpia cu flori roşii, încă Presărate-n rând de maci, Din simţirea ta adâncă Semn să vin cu mâna-mi faci! O să vin, n-am altă cale, Cu lumina mă cunun Şi cu trandafirii-n poale La piciorul tău mă pun! Suflet blând cu doruri multe Strecurat în simţiri vii, Naş am floarea unui munte Şi noi… miri trandafirii! Nu se ştie, nici nu-mi pasă... Liliacul doarme lin, Trena lui duios ne-o lasă Într-o cruce de suspin! Când ieşi seara la portiţă Vin la tine-n liliac Şi mi-e drag de-mi dai guriţă Şi pădure să mă îmbrac! Şi mi-e drag, mi-e drag, mi-e drag... Dă-mi pădurea să mă îmbrac! 12.11.2010
sâmbătă, 31 mai 2025