Zorii zilei tocmai s-au ivit: In zborul lor pe cer au croit Vata de zahar roz și pufoasa De păsări călătoare încet culeasa. Tremura plopul in răcoarea dimineții Scuturandu-si pijamaua de culoarea ghetii. Vantul il mai ciupește nițel- Ca sa încheie socoteala cu el. Se strecoară din vizuina un oarecare ghem Croindu-si cale printre trunchiurile totem: Isi lasa la iveala doi ochi tuciurii Si cele doua urechiușe cafenii. O ia la galop printre falduri de frunze Se lovește de-o ciupercă si își cere scuze. Si apoi de cumatrul lup s-a izbit! Nu-i asa ca ariciul nostru e cam adormit? De va intrebati ce a făcut amaratul lup Ca răspuns la actul de agresiune mut Aflați ca nu prea s-a istovit Micuțul începător abia l-a nimerit. Cineva se tot leagănă zglobiu Pe o creanga de nuc pitic, Aripa-i se inalta-n glas viu: Sa îmbrățișeze soarele e dornic! Chemata în taina de o voce mladioasa Apare în cale o minunata craiasa. Se spune ca-i cea mai dragastoasa Când greierul ii așterne slova aleasa. Astfel pădurea își cerne ziua Îmbrățișând cu drag reveria De-al toamnei pas blând Pe vechi cărări cugetând.
sâmbătă, 31 mai 2025