Prélude

- Topeşte-mi pielea-ntr-un sărut de foc
Şi-nvață-mă că dragostea ucide...
Ca şarpele din eden pe mijloc
Simt braţul tău şi nu mă pot decide

Să plec cât încă pot să mai respir,
Sau să rămân... Din dragoste se moare!
Pe pântec mă atingi c-un trandafir
Şi coapsele tresar a-nfiorare.

Vezi, mă supun şi-apoi mă-mpotrivesc,
Abdic sub gura ta ce-mi studiază
Geografia cărnii, nefiresc,
Preludiul rafinat mă dezarmează.

- Când te apleci și mă atragi în joc
Știu că voi fi răpus de pasiune,
Dar mă supun, mă las cuprins de foc,
Că numai tu știi să-l aprinzi, minune,

Cu buzele te mângâi și inspir
Parfumul de magnolie-nflorită,
Iar din lagună gust un elixir,
De când te știu alunec în ispită

Pe relieful trupului fragil,
Mă fascinează-ntreaga geometrie,
Te-aș colora, iubito, în vernil
Și-aș transforma preludiu-n poezie.

Liliana Trif & Ioan Grigoraș