Te uită cum ninge Decembre! Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă! Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară, Se bucur’ copiii! Românescă iarnă veche… De ce să ai o ţară oare, Un cer să nu ai peste ea? Şi casa ta de ce-ar fi mare, Pe masă flori de n-ai avea? Albă iarnă dunăreană… Patria ne-a fost pământul Unde ne-au trăit strămoşii: Acolo este ţara mea Şi neamul meu cel românesc. Iubito, poate vine mama, Să laşi un loc şi pentru ea. De n-ar încape ea la masă De ce-ar fi mare patria? ………………………….. În omăt ca într-un vis Dorm adânci pustietăţi. Dar năvalnic vuiet vine De pe drum: Vin colindatorii, cum veneau odată, leru-i ler, Viscolul frământă lumea!... Lupii suri ies după pradă Să colinde-n seara asta minunată, leru-i ler: O, ce veste minunată, Din Viflaem ni s-arată! Potop e-napoi şi-nainte. Dar li-i gura arsă şi li-s ochii-n lacrimi, leru-i ler… Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic, Oarba care vede-n întuneric: Unde sunt cei care nu mai sunt? Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler. Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împregiur, în depărtare… Aici e totul negru şi sărac: Barăcile de lemn în care stăm Şi cerul surd spre care blestemăm! Mută-i întrebarea ce răsună afară, leru-i ler, În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! Lupii-şi flutură iar goana, Haita-ntreagă-şi linge rana. Am murit degeaba, ce-aţi făcut din ţară, leru-i ler, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor! Peste tot atârnă greu Teama de sinceritate. Această boală e o boală gravă, Această boală e o boală grea. Tot în frig şi-n foame, tot cu mâini întinse, leru-i ler, Aş înfrupta cu lupii viforniţa cumplită Pe la porţi străine ce ne stau închise, leru-i ler. Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi. Ni-i trimite sfântul să ne-‘ncerce mila, leru-i ler, Şi plouă, şi ninge – Şi ninge şi plouă. Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler. Mereu voi suferi de-o boală grea: Că nu e totul bine-n ţara mea. Tot românul plânsu-mi-s-a: Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire; Virtutea? E-o nerozie; Geniul? O nefericire. Un singur leac îmi trebuieşte mie: Să-i pot vedea pe ceilalţi vindecaţi. DE-ACEEA, CÂND COBOR LEGAT ÎN FIARE, ÎMPOVĂRAT DE-OSÂNDA CEA MAI GREA, CU FRUNTEA-N SLAVĂ STRIG DIN ÎNCHISOARE: NU-S VINOVAT FAŢĂ DE ŢARA MEA! Aiudule, Aiudule, Temniţă cruntă, Aiudul, cetatea durerilor surde, Aiudul, galera destinelor noastre, Aiud, ţintirimul anilor mei! Veniţi să-l lovim cu săgeată de foc! Ştefane, Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta! Domnul Tudor să trăiască! Cum nu vii tu, Ţepeş, doamne! Dar iată-l! E vodă, ghiaurul Mihai! Toţi duşmanii or să piară: Din hotară în hotară – Îndrăgi-i-ar ciorile Şi spânzurătorile! …………………………….. S-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării. Pentru tot ce respiră-n zori Viaţa o invoc! Lumina e mai caldă şi-n inimă pătrunde. Salutaţi acest freamăt Al verbului a fi! Şi mugurii pe creangă se văd îmbobocind. Mesager al ferestrelor Zboară gândul meu… După o iarnă lungă ş-un dor nemărginit Câte o floare la geam Să vă aducă-n zori, Să nu vă fie sufletul greu! Şuier luna şi o răsar şi o prefac Într-o dragoste mare. Voi să nu vă mâhniţi tare Când mă vor lua şi duce departe Şi-mi vor face un fel de înmormantare. Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiţi un pat Din tinere ramuri În lutul afanat sau tare. Asa e jocul, incepe cu moarte. Că vinovat e tot făcutul Şi sfânt, doar nunta, începutul. În faţa dragostei şi-a morţii Noi toţi redevenim copii! Hai nani, nani, Lumina mamii… „Pe cine-ngropi, părinte, azi ?” „Pe-un om de omenie!...” .......................................... TESTAMENT: Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri, Pentru cântecul tău, ţintuit în piroane, Pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri, Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Purcede drept şi biruie-n furtună! Tot ce e românesc nu piere Şi nici nu va pieri! Şi-apoi (…), când fi-va linişte şi pace peste ţară, Bucuraţi-vă de viaţă! Şi prea grăbiţi, nu uitaţi legile dragostei, Ce dau valoare oricărui vis! …………………………………. Ştiind că şi Lazăr a-nviat, Voi să nu vă mâhniţi, s-aşteptaţi… ………………………………………. ………………………………………. ………………………………………. Christos au înviat din morţi, Cu cetele sfinte, Cu moartea pre moarte călcând-o. Lumina ducând-o Celor din morminte! *ÎI ROG SĂ MĂ IERTE PENTRU PLAGIAT (şi pentru unele schimbări ale semnelor de puctuaţie), ÎN ORDINEA VERSURILOR, PE URMĂTORII POEŢI: Bacovia, Alecsandri, Alecsandri, Eminescu, V.Voiculescu, Grigore Vieru x 4, V. Voiculescu, Coşbuc, Coşbuc, Ioan Neniţescu, Ioan Neniţescu, Grigore Vieru x 4,……….., V. Voiculescu, V. Voiculescu, Coşbuc, Coşbuc, Radu Gyr, Alecsandri, Radu Gyr, Cântec de iarnă-anonim, Cântec de iarnă-anonim, Bacovia, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Nichifor Crainic, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Alecsandri, Andrei Ciurunga, Andrei Ciurunga, Andrei Ciurunga, Radu Gyr, Alecsandri, Nicu Vladimir, Nicu Vladimir, Radu Gyr, Eminescu, Dorin Liviu Zaharia, Dorin Liviu Zaharia, Adrian Păunescu, Adrian Păunescu, Radu Gyr, V.Voiculescu, Radu Gyr, Alecsandri, Radu Gyr, Bacovia, Bacovia, Radu Gyr, Adrian Păunescu, Adrian Păunescu, Eminescu, Eminescu, Eminescu, Adrian Păunescu, Adrian Păunescu, ANDREI CIURUNGA x 4, Radu Gyr, Radu Gyr, Viorel Gheorghiţă, Aurel Pastramagiu, Vasile Blănaru, Ştefan Augustin Doinaş, Eminescu, Eminescu, Coşbuc, Eminescu, Coşbuc, Eminescu x 4, …..………., Alecsandri, Dan Verona, Dan Verona, Alecsandri, Dan Verona, Dan Verona, Alecsandri, Dan Verona, Dan Verona, Alecsandri, Dan Verona, Dan Verona, Dan Verona, Nichita Stănescu, Nichita Stănescu, Arghezi, Arghezi, Arghezi, Eminescu, Eminescu, Eminescu, Arghezi, Arghezi, Ion Barbu, Ion Barbu, Păunescu, Păunescu, Elena Farago, Elena Farago, Goga, Goga,………, ARGHEZI, Radu Gyr x 4, Arghezi, Jean Moscopol, Jean Moscopol, Ioan Alexandru, Ioan Alexandru, Tudor Gheorghe, Dan Verona, Dan Verona, .….., Arghezi, Arghezi, ……., ……., ……., Eminescu, Eminescu, Eminescu, Eminescu şi iar Eminescu!
sâmbătă, 31 mai 2025