Stele căzătoare ... Tremură soldatu-n tranșee, Mâine, în zori, va fi bătălia Ah, de-ar mai auzi ciocârlia Rărăcită pe Calea Lactee! Dușmanul e-acolo, în față, Nu-l vede, dar îi simte tăria Ah, de-ar auzi și el ciocârlia, Poate-ar gândi că moartea-i o hoață! .... Tremură soldatul, de frig sau de teamă? Nu știe, dar simte cum dinții-l lovesc Își spune, dacă nu mai trăiesc, Iartă-mă, iartă-mă, mamă! .... Iartă-mă, că m-ai rugat în zadar, Dragul mamii băiat, te rog, nu te duce, Nu vreau să te știu sub o cruce! Dar eu, m-am înrolat voluntar. ... Dar de ce o fi oare război? Și pentru cine se dă bătălia? Ah, de-aș mai auzi ciocârlia Și pe tata cântând din cimpoi! ... Nu mai plouă, dar e încă noroi, Parcă sunt singur aici în tranșee, Câți oare, câți oare din noi, Când se va sfârși bătălia, Vor mai auzi ciocîrlia, Rătăcită pe Calea Lactee Și eu, pe tata cântând la cimpoi? ... În zori, trompetele sună, Stelele cad, obuzierele tună, Cade soldatul și-ncepe să geamă: Iartă-mă, iartă-mă mamă!