În pădurea de la Strungă Sunt de cei cu puşca lungă Care dau chiorâş la pungă! Sunt de cei ce împuşcă-n lună, Care noaptea-n frunze sună, Feciori de lele nebună! Fă-te în lături, măi creştine, Dacă vrei să mergi cu bine, Să rămâi cu viaţă-n tine! În potica fără soare Ei te-aşteaptă la strâmtoare Să te prade, să te-omoare! În dumbrava cea vecină, Unde buhna greu suspină, Vezi cea zare de lumină? Opt voinici cu spete late Şi cu mâneci suflecate, Stau cu puştile-ncărcate. Trei sărută crucea sfântă, Trei se luptă greu la trântă, Unul drege, unul cântă: Oliolio, ciocoi bogate! Ici de-ai trece, din păcate, Să-ţi arunc doi gloanţe în spate. Oliolio, mândră fetică! De-ai veni colea-n potică Să te fac mai frumuşică. Că mi-i puşca hultuită. Şi mi-i ghioaga ţintuită, Şi mi-i inima-ncolţită. Oliolio, măi Taie-Babă! Căci nu şuieri mai degrabă, Să sărim, voinici, la treabă! Puşculiţa-mi rugineşte, Ţinta-n ghioagă se toceşte, Murgul sare, nechezeşte! În pădurea de la Strungă Ce slujeşte puşca lungă Fără luptă, fără pungă?
sâmbătă, 19 aprilie 2025