SUSPECT DE IUBIRE (2) Dragul meu eşti suspect fără nicio-ndoială. Mi-ai adus un buchet de camelii imens Nu nega, şi cuvintele tale au sens Spre a naşte anume între noi bănuială. Verva ta uneori pare brusc întreruptă De un gând ce-l ascunzi ori încerci să o faci. Recunosc, când te bâlbâi aproape că-mi placi Mai ales când privirea din mine se-nfruptă. Simt arzând ochi tăi de o foame ciudată Şi te simt cum te lupţi cu fantome perfide. Între noi depărtarea pare-acum a se-nchide Iar cetatea din juru-mi e cumva erodată. Nu mă sperie să lupt, am putere din fire, Dar nu vreau nicidecum să înving, vreau doar pace, Iar tăcerea aceasta pot să-ţi spun că nu-mi place, Dragul meu, te consider suspect de iubire.