Vorbărie

Furnica

VORBĂRIE

Într-o vară :

Stau de vorbă,
în prag de seară,
vântul, luna,
și furnica.

Într-o doară :

Se sfădesc,
și se mândresc,
care mai de care,
ce puteri au fiecare.

Vântul șuieră :

Eu oriunde 
pot pătrunde:
vin când vreau,
și plec când vreau.

și fluieră :

Eu pot adia,
la fel și turba;
frunzele le învârtesc,
până ce mă plictisesc.

Luna lină :

Raze argintii trimite
de lumină, fermecate,
mult  să fie de folos,
și la-ndrăgostiţi prinos.

Furnicuța cică :

Crede că-i voinică,
chiar dacă e mică,
cară și nu ostenește,
tot ce iarna-i trebuiește.

Într-o vară :

Stau de vorbă
în prag de seară,
vântul, luna,
și furnica.

Într-o doară.

Alexandrina Spânu - SPERANȚE