A venit toamna, iubito,

A venit toamna, iubito,

A venit toamna, iubito,
și-mi plouă în gânduri, 
de atâtea triste așteptări...
la fel cum păsările călătoare,
tânjesc să zboare an de an 
spre calde depărtări.

A venit toamna, iubito,
și simt cum parcă frigul,
ar vrea și el să se strecoare
între noi.

A venit toamna, iubito,
îmbracă-te în colorate voaluri...
copacii iar s-au dezgolit 
de gânduri
și câte-o frunză rătăcită,
încă tremură prin ramuri.

A venit toamna, iubito,
aprinde-mi iar 
un felinar de dor,
la ușa casei tale 
cu pridvor.

A venit toamna, iubito,
și aleile pustii miros a jale...
mai plânge câte-o floare rătacită,
ce-și scutură petala 
în amurg de toamnă.

A venit toamna, iubito,
îmbracă-mă cu tine și cu noi...
pictează-mi soarele
în zâmbet,
mai fă-mă să plutesc 
din nou în nori.

A venit toamna, iubito,
să nu lăsăm ploaia 
să spele focul din noi...
și să menținem flacăra 
mereu aprinsă,
la fel de vie 
cum o văd și-n ochii tăi.

A venit toamna, iubito,
și trubadurul neobosit al dragostei,
parcă ne gasește tot mai rar
pe amândoi.

A venit toamna, iubito,
eu te privesc prin ceață, 
vânt și ploi...
melancolia o transform 
în rânduri,
și ca destinatar, 
am pus numele tău.

A venit toamna, iubito,
și sper ca anotimpurile următoare,
ne vor găsi la fel de îndrăgostiți 
pe amândoi.

~14 Octombrie 2014~