Toamna asta adormită Leagănă norii de smirnă Cu aripa rotunjită Și cu vântul de lumină. Albastre stele curg din cer Prăvălind minuni de seară Spre al nemuririi ungher Iscălind noaptea cu ceară. Sărutând glezna cu cheia Ochiul tău îmi țipă-n oase Că doar eu rămân scânteia Care stie să te coase. Toamna strânge ușor din lumi Vise cu gene lungite, Veșnicia e tot ce-aduni În inele împletite.
marți, 6 mai 2025