Adierea somnului ... Noaptea se scurge-n clipele ce curg Se joacă-n beznă tot aceeași piesă Cu luna-n rol de tânără prințesă Îndrăgostită de bătrânul dramaturg! ... Ceasul bate, secundă cu secundă, De-afară vântul bate-n ferești, În toiul nopții îmi înșiri povești, Cu vocea-ți caldă, molcomă și blândă! ... Dar somnul nu se-apropie de pleoape, Nu-i nimic, nu-i nimic, pot să aștept Doar mă adun la caldu-ți piept, Mai aproape, aproape, aproape!