Am să mă-ntorc...

- Am să mă-ntorc la marginea pădurii
Și-am să opresc din nou pentru un ceas
Să-ți caut printre flori de câmp condurii
Ce-mi amintesc de primul meu popas

În urbea ta cu ziduri de cetate
Și cafenele-n care-un gramofon
Revarsă-n suflete eternitate
Cu notele din fiecare ton.

Am să te-aștept pe-aleea pietruită
Cu urme calde de îndrăgostiți,
Să ascultăm cum pietrele recită
Din versurile unor erudiți.

- La Atrium se joacă-n miez de noapte
O dramă despre viaţa de apoi...
Îmi diluez cafeaua cu mult lapte
Şi gându-mi derapează înapoi.

Mă mint că mă aştepţi în Piaţa Mică
Sub goticul portal ce-adăposteşte
Simbolul trist al damelor de pică
Şi breasla făurarilor de cleşte...

E-atâta calm că-mi pare adormită
Cetatea...  Înc-aşteaptă să revii,
Poate-ai să mă găseşti de dor albită
Scriindu-ţi pe bazalturi poezii.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Din volumul Din paradisul aproape pierdut  -
Editura PIM Iași - 2015