Asta-i toamna! O, cum prinde vântu-n gheare Frunza veștedă-n rugină, O aruncă-ntr-o vâltoare, N-o aude când suspină Cade la pământ și moare! Numai toamna e de vină Cu sângele ei din culoare Ca o capcană de lumină, Ce prinde frunzele-n covoare Și le pictează cu rugină! ... Asta-i toamna ce-și dă rodul, O antecameră a morții, Ca o otravă cu gust dulce, Cu rece vânt cântând prohodul, Cu iarna stând în fața porții, Sub giulgiu alb pe toți să-i culce!
sâmbătă, 31 mai 2025