Te porți de parcă-ți sunt povară, De parcă nici n-am existat, Ori ai uitat,în clipa cea amară, Cine alăturea ți-a stat? Ai depărtat privirea-ți caldă, De omul ce te-a alinat, Și ochii mei acum se scaldă, În lacrimi,c-așa i-ai lăsat! Te porți de parcă ai uitat, De tot ce între noi s-a spus. Așa să fie?Oare celălalt, Atât de tare te-a sedus? Mă tot întreb,s-a meritat Să uit de tot,pentru-n sărut? A fost un vis,a fost adevarat, Sau doar o cursă-n care am căzut? A fost real,mi-ai fost iubită? Sau ești un nume-ntr-un album? Răspunde,ești deosebită? Sau este doar al tău parfum? Atât de fragedă ți-a fost iubirea, Te porți de parcă-ți sunt străin, Fiindcă nu-mi place amăgirea, Azi plec!De ce să-ți fiu un chin?