Atinge-mă cu stetoscopul

Crăciun

- Aș vrea să te colind, dar nu-i zăpadă,
Afară plouă parcă-i primăvară,
Doar renii pasc anemic prin ogradă
În atmosfera tristă și bizară.

Eu mi-aș dori să-mi construiesc o barcă
Și-apoi să vină de Crăciun potopul
Că nimeni n-ar putea să mă-ntoarcă
Din drum... Tu să mi-atingi cu stetoscopul

Hotarul dintre atriu și ventricul
S-auzi cum urlă vântul prin artere
De dorul tău. Uleiul de fenicul
E inutil, tratează-mă cu miere.

- Şi totuşi pe la meteo se-anunţă
Ninsori venind şi timp de hibernare,
Iubite, iarna noastră nu renunţă,
O să ne-ngroape sub zăpezi polare.

Să nu fii trist, se-apropie Crăciunul,
Iar noi la gura sobei vom aşterne
O blană de bizon, vom fi doar unul
Uniţi de foc şi pasiuni eterne.

Îmi voi lăsa urechea să discearnă
Ce tratament te vindecă, iar mierea
Va îndulci acest infern de iarnă,
Prin trupul tău va colinda plăcerea.

Ioan Grigoraș &amp; Liliana Trif