Fiul paşei din Ianina Un cal negru-n râu adapă, Pe când vine după apă Cu vas alb pe cap Despina. Dar din munte, de pe creastă, George cată-n văi şi vede Şi pe Turc şi pe nevastă. Fiul paşei din Ianina De la piept o floare scoate Şi-o aruncă-n val, să-noate Până-n vale la Despina. George-n munte pumnii îşi strânge, Buza cruntă-n dinţi o muşcă Şi de multă ciudă plânge. Fiul paşei din Ianina Vesel braţele-şi întinde, Când se pleacă-ncet şi-i prinde Crinul de pe râu Despina. Ce, la piept a pus ea floare? Dar şi-n munte George pune Plumbii sub scăpărătoare.. Fiul paşei din Ianina Blând dezmiardă alba frunte A nevestei, dar din munte Moarte-aduce carabina. Nu în cal, nu-n fiul paşei, Plumbul a mers drept în crinul Pus pe albul piept al laşei. Fiul paşei din Ianina Sare-n şea, îndoaie brâul, Bate-n cal nebun cu frâul – Şi-l ajunge carabina: Nu în piept strâns cu haină verde, Ci-ntr-un braţ, mai mult neveste Cu-acel braţ să nu dezmierde!
sâmbătă, 19 aprilie 2025